Bolile căilor respiratorii pot fi cauzate de o climatizare necorespunzătoare sau răceli.

Guturaiul contagios

În cazul guturaiului contagios este vorba de inflamaţii vizibile ale mucoasei nazale.

La apariţia inflamaţiei mucoasei nazale, participă mai mulţi factori patogeni (pasteurella, bordetella, etc.), răceală, curent, aer prea uscat şi iritaţie a mucoasei nazale prin substanţe gazoase: de ex. amoniacul emanat de urina neînlăturată din cuşcă, dezinfectante necorespunzător utilizate. Pe leziunile mucoasei nazale se pot înmulţi şi bacterii care pot provoca inflamaţii. Este specifică, în cazul iepurilor inflamaţia nu numai a orificiilor nazale, ci şi a zonei din jur.

Această inflamaţie a regiunii nazale, de cele mai multe ori purulentă, trebuie luată neapărat în considerare la tratamentul, respectiv combaterea guturaiului contagios. Agenţii patogeni, găsesc aici un mediu potrivit pentru înmulţire. Sunt greu de combătut chiar şi cu antibiotice, fiindcă concentraţia necesară a antibioticului nu poate fi asigurată în orificiile şi mucoasa nazală pentru a ucide bacteriile. Agenţii patogeni sunt aproape întotdeauna înconjuraţi de un înveliş purulent, care este un obstacol în plus în calea acţiunii antibioticelor.

Un tratament antibiotic al guturaiului contagios are de cele mai multe ori, doar rezultate parţiale. De aceea, de o mare importanţă este evitarea factorilor dăunători.

Pneumonia contagioasă

Această boală este adesea o consecinţă a guturaiului contagios, care se suprapune unor boli bacteriene.

Evoluţia bolii şi tabloul clinic al acesteia sunt dependente de bacteriile care stau la baza îmbolnăvirii, adesea nu pot fi recunoscute diferenţe clare între acestea. Pasteurelele, bordetelele, stafilococii, pseudomonadele şi streptococii sunt bacteriile care pot cauza pneumonii la iepuri.

Simptome: iepurii bolnavi sunt mai puţin activi, sunt apatici, fără poftă de mâncare, au o respiraţie îngreunată, accelerată. Adeseori se constată şi scurgeri nazale. În evoluţia acută a bolii, iepurii mor în 2 până la 4 zile, dar pot apărea şi forme cronice de boală cu o durată de până la 14 zile.

Tratamentul se stabileşte în funcţie de natura agentului patogen şi de sensibilitatea acestuia la antibiotice în urma efectuării antibiogramei. Antibioticul ales va fi administrat prin apa de băut, dar poate fi aplicat şi tratament prin injecţii.

O întreţinere atentă, curăţenia şi igiena protejează cel mai bine sănătatea iepurilor.