După cum probabil ştiţi deja, fiecare persoană care figurează cu venituri înregistrate la Administraţia Financiară are posibilitatea de a dona anual 2% din venitul său către o fundaţie sau un ONG prin completarea formularului 230 (Cerere privind destinatia sumei reprezentand 2 % din impozitul pe venitul anual si deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea in sistem colectiv pentru domeniul locativ).

Unii donează pentru smurd, alţii ONG-urilor pentru protecţia animalelor, alţii lasă cei 2% pentru angajaţii statului – nu recomand ultima variantă.

Există mulţi iubitori de animale, care ar dori să doneze unei asociaţii ce se ocupă de protecţia animalelor, dar care poate nici nu ştiu de existenţa acestora, de aceea, dacă aveţi în oraşul dumneavoastră o asociaţie care chiar face ceva pentru animale, vă rugăm să specificaţi denumirea acesteia şi alte date de care dispuneţi pe forum la secţiunea 2%.

Informaţii despre prevederea 2% (sursă www.doilasută.ro)

Prin intermediul prevederii 2% din Codul Fiscal, contribuabilii persoane fizice au posibilitatea să direcţioneze 2% din impozitul pe venit către o entitate non-profit înfiinţată conform ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Acest mecanism are o serie de avantaje pentru toate părţile implicate – cetăţeni, organizaţii şi stat:

- este un mecanism democratic ce contribuie la transparenţa politicii fiscale şi bugetare

- asista organizaţiile neguvernamentale în eforturile lor de a soluţiona diferite probleme sociale

- le permite cetăţenilor să contribuie la eforturile de a rezolva diferite probleme sociale fără a genera însă un cost suplimentar

- degrevează bugetul de stat având în vedere că serviciile oferite de organizaţiile neguvernamentale sunt în general de calitate bună şi eficiente din punct de vedere al costurilor deoarece organizaţiile neguvernamentale mobilizează resurse financiare din surse diferite şi multe implică munca voluntarilor

- creează o legătura între stat, cetăţeni şi organizaţii contribuind astfel la dezvoltarea societăţii civile şi a capitalului social

    Se creează un mecanism prin care un cetăţean poate decide modul în care sunt cheltuiţi 2% din impozitul datorat pe venit, direcţionând această sumă către o organizaţie neguvernamentală. A apărut astfel o formă de parteneriat intre cetăţean, autorităţi fiscale şi sector ONG. Practic cetăţeanul spune statului modul în care vrea să fie cheltuita o parte din impozitul sau.

    Atenţie, această sumă nu reprezintă o sponsorizare sau donaţie ci este în esenţă o parte a bugetului de stat care este direcţionată de către fiecare cetăţean în parte către sectorul neguvernamental. Legea este considerata de mulţi ca fiind un sprijin indirect oferit de către stat sectorului non-profit sau un model de „filantropie de tranziţie” data fiind aplicarea ei numai în tarile Europei de Est.

    Sistemul 1% în Europa Centrala şi de Est

    Sistemul 1% funcţionează în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est: din 1997 în Ungaria şi din 2002 în Lituania, Slovacia şi Polonia. Este posibil ca sistemul să fie introdus şi în Cehia.

    În Ungaria aproximativ 33% din contribuabili folosesc acest sistem pentru a direcţiona o parte din impozitul lor (2%) către organizaţii neguvernamentale.

    Mai multe informaţii despre sistemul 1% din alte tari găsiţi la www.onepercent.hu

    Principii ale sistemului

    Pe baza experienţei de mai mulţi ani în special din Ungaria, dar şi din celelalte tari în care sistemul funcţionează deja, au fost stabilite o serie de principii pe care sistemul 2% trebuie să le respecte:

    Confidenţialitatea relaţiei contribuabil – angajator:

    Are rolul de a proteja contribuabilul în situaţii în care doreşte să direcţioneze procentul sau către organizaţii ale căror valori se afla în contradicţie cu valorile angajatorului.

    (ex. un angajat al unei companii poluatoare doreşte să direcţioneze către o organizaţie de protecţia mediului).

    Confidenţialitatea relaţiei contribuabil organizaţie:

    Are rolul de a proteja contribuabilul faţă de divulgarea unor informaţii personale (nume, venit, adresa, loc de munca) către organizaţia beneficiara fără acordul expres al contribuabilului.

    Colectarea licita a fondurilor:

    Are rolul de a evita apariţia unor mecanisme corupte sau care oferă contribuabilului o compensaţie financiara directa în schimbul direcţionării. în plus acest principiu trebuie să asigure faptul ca aceste fonduri ajung la organizaţii reale, transparente şi eficiente şi nu la organizaţii fictive, inactive sau afiliate politic.

    Perioada de pregătire suficientă:

    Având în vedere noutatea acestei metode este necesar ca atât contribuabilii, angajatorii şi organizaţiile neguvernamentale să dispună de o perioada de timp în care să se poată familiariza cu conceptul de direcţionare a unui procent din impozit, ca organizaţiile să aibă timp sa-si pregătească campanile de informare şi angajatorii şi organele fiscale sa-si pregătească sistemele de administrare pentru obligaţiile care le revin.

    Uşurinţă în utilizare pentru toţi actorii implicaţi:

    Contribuabil, organizaţii neguvernamentale, angajator, autorităţi competente.

    Eficienta costurilor:

    acest sistem trebuie să genereze costuri suplimentare cat mai mici pentru toate părţile implicate.

    Transparenta raportării:

    trebuie să ofere tuturor actorilor implicaţi o serie de informaţii de bază: suma direcţionată, informaţii demografice de baza despre contribuabilii care au ales să folosească acesta facilitate, informaţii despre organizaţiile care au beneficiat de sume peste un anumit prag.